miercuri, 18 noiembrie 2009

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Colindul Sfantului Andrei


COLINDUL SFANTULUI ANDREI
Vezi mai multe video din Muzica

Acatiste


Pr. Calistrat Chifan - Sf. Ierarh Spiridon (12-12-1997)
Vezi mai multe video din TV


acatistul sf alexie omul lui D-zeu
Asculta mai multe audio Muzica


Marian Moise - Acatistul Sf Nicolae
Asculta mai multe audio Diverse


Acatistul Sf Onufrie - Trinitas
Asculta mai multe audio Muzica


Acatistul Sf Mina
Asculta mai multe audio Diverse


Acatistul Sf. Ioan Rusul- Schitul Darvari
Asculta mai multe audio Muzica


Marian Moise Acatistul Sf.Nectarie Taumaturgul
Asculta mai multe audio Muzica


Acatistul Sf . Ierarh Nicolae
Asculta mai multe audio Muzica


Acatistul Sf M Mc Ecaterina
Asculta mai multe audio Muzica


acatistul sf martiri brancoveni
Asculta mai multe audio Muzica


acatistul sf gherasim de la iordan
Asculta mai multe audio Muzica


Acatistul Sf Mucenci de la Niculitel
Asculta mai multe audio Diverse


acatistul sf cuvios alexie
Asculta mai multe audio Muzica


Izvorul Sf.Andrei
Vezi mai multe video din Calatorii


Sfantul Apostol Andrei- clip video
Vezi mai multe video din Calatorii


Troparul Sf. Apostol Andrei
Vezi mai multe video din Muzica

Acatistul Sfantului Stefan cel Mare


acatistul sf stefan cel mare
Asculta mai multe audio Muzica

Acatistul Sfintei Parascheva


Acatistul Sf Parascheva (Marian Moise)
Asculta mai multe audio Diverse

Mare esti Doamne


Mare Esti, Doamne
Asculta mai multe audio Muzica">Cantarea
Mare esti Doamne

luni, 9 noiembrie 2009

Parintele Arsenie Boca

Downloads: Views: 21151


Downloads: Views: 13063


Downloads: Views: 18121


Downloads: Views: 123


Downloads: Views: 177


Downloads: Views: 238


Downloads: Views: 198


Downloads: Views: 1138

Parintele Arsenie Boca

Downloads: Views: 20404


Downloads: Views: 13780


Downloads: Views: 8363


Downloads: Views: 7402


Downloads: Views: 10175

Manastirea Secu

Downloads: Views: 3950

Manastirea Sihastria



Downloads: Views: 23162


Manastirea Neamt
Downloads: Views: 4007

duminică, 8 noiembrie 2009

Ingerul digital

Ingerul digital (download)

Ingerul digital 2 (download)

Ingerul digital 2 cu subtritrare in limba romana

Ostrov trailer



Ostrov original (tot filmul) download

Subtritrare in romana pentru filmul Ostrov (descarcati Subtitrare #8)

parintele Ilie Cleopa- Sihastria anilor 93-94

Adevarul despre vaccinul gripei porcine!

Troparele de obste ale Sfintilor

Troparele de obste ale Sfintilor

La un prooroc
Tropar, glasul al 2-lea:
Praznuind pomenirea proorocului Tau (N), Doamne, printr-insul Te rugam, mantuieste sufletele noastre.

La un apostol
Tropar. glasul al 3-lea:
Apostole sfinte (N), roaga pe milostivul Dumnezeu, ca sa dea iertare de greseli sufletelor noastre.

La mai multi apostoli
Tropar, glasul al 3-lea:
Sfintilor apostoli, rugati pe milostivul Dumnezeu ca sa dea iertare de greseli sufletelor noastre.

La un arhiereu
Tropar, glasul al 4-lea:
Indreptator credintei si chip blandetilor, invatator infranarii te-a aratat pe tine turmei tale adevarul lucrurilor. Pentru aceasta ai castigat cu smerenia cele inalte, cu saracia cele bogate. Parinte ierarhe (N), roaga pe Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

La mai multi arhierei
Tropar, glasul al 4-lea:
Dumnezeul parintilor nostri, Care faci pururea cu noi dupa blandetile Tale, nu departa mila Ta de la noi; ci pentru rugaciunile lor, in pace indrepteaza viata noastra.

La un sfintit mucenic
Tropar, glasul al 4-lea:
Si partas obiceiurilor si urmator scaunelelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele inalte. Pentru aceasta, cuvantul adevarului drep invatand si cu credinta rabdand pana la sange, sfintite mucenice (N), roaga-te lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

La un mucenic
Tropar, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tau, Doamne (N), intru nevointa sa, cununa nestricaciunii a dobandit de la Tine, Dumnezeul nostru; ca avnd puterea Ta pe chinuitori a invins; zdrobit-a si ale demonilor neputincioasele indrazniri. Pentru rugaciunile lui mantuieste sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

La mai multi mucenici
Tropar, glasul al 4-lea:
Mucenicii Tai, Doamne (N), intru nevointele lor, cununile nestricaciunii au dobandit de la Tine, Dumnezeul nostru; ca avnd puterea Ta pe chinuitori au invins; zdrobit-au si ale demonilor neputincioasele indrazniri. Pentru rugaciunile lor mantuieste sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

La o mucenita
Tropar, glasul al 4-lea:
Mieluseaua Ta, Iisuse (N), striga cu mare glas: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc si pe Tine cautandu-Te ma chinuiesc si impreuna ma rastignesc, si impreuna ma ingrop cu Botezul Tau; si patimesc pentru Tine, ca sa imparatesc cu Tine; si mor pentru Tine, ca sa viez pentru Tine; ci ca o jertfa fara prihana, primeste-ma pe mine ceea ce cu dragoste ma jertfesc Tie. Pentru rugaciunile ein, ca un milostiv, mantuieste sufletele noastre.

La un marturisitor
Tropar, glasul al 8-lea:
Indreptatorule al Ortodoxiei, invatatorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu si al curatiei si luminatorule al lumii, podoaba claugarilor cea de Dumnezeu insuflata (N), intelepte, cu invataturile tale pe toti i-ai luminat. Alauta duhovniceasca, roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

La un cuvios
Tropar, glasul al 8-lea:
Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor si cu suspinurile cele dintru adanc ai facut ostenelile tale insutit roditoare; si te-ai facut luminator lumii, stralucind cu minunile, (N), parintele nostru. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

Altul, tot la un cuvios
Tropar, glasul 1:
Locuitor pustiului si inger in trup si de minuni facator te-ai aratat, purtatorule de Dunezeu, parintele nostru (N); si cu postul, cu privegherea, cu rugaciunea, ceresti daruri luand, vindeci pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui ce ti-a dat tie putere; slava Celui ce te-a incununat pe tine; slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri.

La o cuvioasa
Tropar, glasul al 8-lea:
Intru tine maica cu osardie s-a mantuit cel dupa chip; ca luand crucea ai urmat lui Hristos; si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup, ca este trecator; ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura, cuvioasa (N), duhul tau.


www.parohiaibiza.es

CONDACELE DE PESTE SĂPTĂMÂNĂ

CONDACELE

DE PESTE SĂPTĂMÂNĂ


Luni

Al îngerilor, pe glasul al 2-lea:

Mai-marilor voievozi ai lui Dumnezeu, slujitori ai dumnezeieştii slave, căpeteniile îngerilor şi povăţuitorii oamenilor, cele de folos cereţi nouă şi mare milă, ca cei ce sunteţi mai-marii voievozi ai celor fără de trup.

Marţi

Al Înaintemergătorului, pe glasul al 2-lea:

Proorocule al lui Dumnezeu şi Înaintemergătorule al harului, capul tău ca un trandafir presfinţit din pământ aflându-l, vindecări totdeauna luăm, pentru că iarăşi, ca şi mai înainte, în lume propovăduieşti pocăinţa.

Miercuri şi Vineri

Al crucii, pe glasul al 4-lea:

Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou, numit cu numele Tău, îndurările tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleşte cu puterea Ta pe binecredincioşii creştini, dăruindu-le lor biruinţă asupra potrivnicului, având ajutorul Tău armă de pace, nebiruită biruinţă.

Joi

Al Sfinţilor Apostoli, pe glasul al 2-lea:

Pe propovăduitorii cei tari şi de Dumnezeu vestitori, căpetenia ucenicilor Tăi, Doamne, i-ai primit întru desfătarea bunătăţilor Tale şi în odihnă; că chinurile acelora şi moartea ai primit, mai vârtos decât roada, Unule, Cel ce ştii cele din inimă.

Al Sfântului Nicolae, pe glasul al 3-lea:

În Mira Lichiei, sfinte, sfinţitor te-ai arătat; că Evanghelia lui Hristos, cuvioase, plinind-o, ţi-ai pus sufletul tău pentru poprul tău; scăpat-ai pe cei nevinovaţi din moarte. Pentru aceasta te-ai sfinţit ca un mare cunoscătoar al harului lui Dumnezeu.

Sâmbătă

Se zice mai întâi condacul hramului, apoi:

Slavă...

Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

Şi acum... al mucenicilor, pe glasul al 8-lea:

Ca o pârgă a firii, Ţie, Săditorului făpturii, lumea Îţi aduce, Domane, pe purtătorii de Dumnezeu mucenici. Pentru ale căror rugăciuni, în pace adâncă, Biserica Ta, pentru Născătoarea de Dumnezeu, o păzeşte, mult-Milostive

Iar acest conadc se zice în toate zilele afară de sâmbătă:

Ceea ce eşti folositoare creştinilor, neînfruntată milocitoare către Făcătorul, neschimbată, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci apucă înainte, ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu credinţă strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune şi sârguieşte spre îmblânzire, apărând pururea, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine.

De este Post: Doamne miluieşte (de 40 de ori), Slavă... Şi acum... ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii... Întru numele Domnului binecuvinteză, părinte. Preotul: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi... Şi se zice rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: Doamne şi Stăpânul vieţii mele..., aşa cum s-a arătat la Miezonoptica din toate zilele. Şi după ce ne rificăm, cel mai mare începe: Veniţi să ne închinăm... şi Psalmul 103: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul... (la Vecernie).

Iar de nu este Post, după condace: Doamne miluieşte (de 12 ori) şi această

Rugăciune

Presfântă Treime, Stăpânie de o fiinţă, Împărăţie nedespărţită, Ceea ce eşti pricina tuturor bunătăţilor, fii binevoitoare şi mie păcătosului; întăreşte şi înţelepţeşte inima mea şi şterge toată întinăciunea mea. Luminează gândul meu, ca totdeauna să Te slăvesc şi să Te laud şi să mă închin Ţie şi să zic: Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

Iar de este Liturghie, se zice:

Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, ca să lăudăm slava Ta, că ne-ai învrednicit pe noi a ne împărtăşi cu Sfintele, cele fără de moarte, cu precinstitele şi de viaţă făcătoarele Tale Taine. Întăreşte-ne pe noi întru sfinţenia Ta; toată ziua să ne învăţăm dreptatea Ta. Aliluia, Aliluia, Aliuluia.

Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până-n veac (de 3 ori).

Slavă... Şi acum...

Psalmul 33

Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea. În Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei blânzi şi să se veselească. Slăviţi pe Domnul împreună cu mine, şi să înălţăm numele Lui împreună. Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit, şi din toate necazurile mele m-a izbăvit. Apropiaţi-vă de El şi vă luminaţi, şi feţele voastre să nu se ruşineze. Săracul acesta a strigat şi Domnul l-a auzit pe el, şi din toate necazurile lui l-a izbăvit. Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El, şi-i va izbăvi pe ei. Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul; fericit bărbatul care nădăjduieşte în El. Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că n-au lipsă cei ce se tem de El. Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele. Veniţi fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Domnului vă voi învăţa pe voi; cine este omul cel ce voieşte viaţă, care iubeste să vadă zile bune? Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu grăiască vicleşug. Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea. Ochii Domnului spre cei drepţi şi urechile Lui spre rugăciunea lor. Iar faţa Domnului spre cei ce fac rele, ca să piară de pe pământ pomenirea lor. Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit, şi din toate necazurile lor i-a izbăvit. Aproape este Domnul de cei umiliţi la inimă, şi pe cei smeriţi cu duhul îi va mântui. Multe sunt necazurile drepţilor, şi din toate acelea îi va izbăvi pe ei Domnul. Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi. Moartea păcătoşilor este cumplită şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi. Mântui-va Domnul sufletele robilor Săi şi nu vor greşi toţi cei ce nădăjduiesc în El.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim... Slavă... Şi acum... Doamne miluieşte (de 3 ori), Binecuvintează, şi otpustul.

Cuvant de folos

Autorul:"Cu doua saptamani inaintea sarbatorii Sf. Cuv. Parascheva am fost in pelerinaj. La manastirea Sihastria (unde a trait parintele Cleopa) am vorbit cu un monah pe nume Cristofor, care mi-a spus: PESTE 20 DE ANI SE VOR NASTE SFINTI, NU MA REFER LA FAPTUL CA SE VOR NASTE DIN PANTECELE MAMEI CI VOR DEVENI SFINTI. Deci trebuie sa fim cu luare aminte. Il cred pe acest monah mai ales pentru ca stiu de faptul ca noi traim VREMURILE CELE DE PE URMA. Acest fapt este intarit de faptele pe care masonii (satanistii) le fac si vor sa le faca. Gripa porcina adica virusul H1N1 si vaccinarea impotriva acestei gripe a fost creata de masoni pentru a injumatatii populatia adica a omori jumatate din populatie pentru a avea un control optim asupra oamenilor. In America sunt obligati sa faca acest vaccin altfel ii amendeaza cu o suma foarte mare de bani. Faza cu cipurile este reala, ei vor sa ne puna pecetluirea cu numele lui antihrist pe frunte sau pe mana dreapta. Ei ne invata cu pasapoartele biometrice ca mai apoi sa ne puna pecetluirea pe frunte sau pe mana dreapta.
Mi-a spus un prieten asa: i-a scrie invers cuvintele: pic, card, coca cola (si altele) sa vezi ce inseamna.Vedeti si voi ce inseamna si o sa va dati seama in ce lume traim."

Va rog sa spune-ti si la cei care nu stiu cele spuse. Doamne ajuta!

Autorul

Autorul: "Am fost cu vreo doua saptamani inainte de sarbatoarea Sfintei Parascheva in pelerinaj. La manastirea Sihastria (la parintele Cleopa) am vorbit cu un monah pe nume Cristofor, care mi-a spus: . Aceste cuvinte le-am retinut si vreau sa afle cata mai multa lume despre aceste vorbe. Luand in vedere faptul ca noi suntem IN ZILELE CELE DE PE URMA cred cu tarie aceasta si pentru faptul ca sunt masonii care vor sa domine lumea. N-ati auzit despre ,despre vaccinul impotriva acestei gripe.Aceasta gripa cat si vaccinul impotriva acesteia a fost creata de masoni cu un scop, si anume de a injumatati populatia adica a omori jumatate din populatie pentru a avea un control optim asupra oamenilor. Poate ca va intrebati ce inseamna masoni, inseamna satanisti. Ei vor sa lepede pe oameni de Dumnezeu prin "
Despre un monah care a fost prigonit pe nedrept de episcopul Sofronie Drecec!!!

Fericirile

milueste-ma Dumnezeule





Parintele Iustin Parvu filmulete (pe care le puteti downloada)

joi, 5 noiembrie 2009

Parintele Arsenie Boca

www.arsenieboca.ro



Subsemnatul m-am născut în 1910, septembrie 29, în Vaţa de Sus, jud. Hunedoara. Şcoala primară şi liceul în orăşelul Brad, acelaşi judeţ. De pe atunci mi se remarca o anumită înclinaţie spre singurătate şi spre probleme de religie, chiar peste puterile mele de atunci. Aşa spre pildă am o carte a lui Immanuel Kant: „Religia în limitele raţiunii” iscălită: „Boca Zian cl. IV. lic.”

La intrarea în cursul superior de liceu am rămas orfan de tată, care era cizmar de meserie şi foarte bun pedagog cu fiul său. Ştiu până astăzi că m-a bătut odată pentru ca să nu mai pierd timpul – ceea ce i-am făgăduit cu lacrimi şi n-am uitat până acum, şi de multe ori mi-a folosit în viaţă.

În cursul liceului mi-au plăcut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul şi muzica. Terminând liceul şi luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre ştiinţele pozitive, dar dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviaţie la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-mă sărăcia. Drept aceea a biruit înclinaţia contemplativă, sau speculativă şi în 1929 m-am înscris la Academia Teologică din Sibiu.

În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram, întrucât era divorţată de tata iar eu eram dat tatii prin sentinţa de divorţ, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur că mă va da la şcoală. În timpul teologiei mi se lămurea frumuseţea chipului vieţuirii călugăreşti şi doream să mă instruiesc, pe cât puteam, mai temeinic, cu deosebire în latura mistică a vieţii. Cu prilejul acela aveam următoarele note caracteristice: deprindeam pe mama cât mai fără mine şi cât mai fără corespondenţă, ca oarecum să mă uite şi să nu-i vie greu când va afla că m-am călugărit. Apoi, de la plecarea din Brad, mi-am pus o anumită disciplină austeră, care avea mai multe amănunte greu de crezut. Aşa de pildă mi-am propus ca toată vremea teologiei să nu fac nici o cunoştinţă cu fete. Ceea ce n-am reuşit, întrucât tocmai în anul acela 1929 Ministerul îngăduie şi fetelor să studieze teologia, şi m-am pomenit cu câteva colege. Dar cunoştinţe în oraş am izbutit să n-am. Asta am reuşit toată vremea teologiei, deşi făceam parte şi din „Reuniunea de muzică Gh. Dima” din Sibiu, de sub dirijorul N. Oancea, şi care era mixtă. Aveam problema voinţei în stăpânirea simţurilor. Mai mult chiar, mă preocupa, studiind mistica comparată a diferitelor religii superioare, ca să văd prin proprie experienţă, cât se întinde sfera voinţei în domeniul vieţii sufleteşti şi biologice. Mă interesa să văd dacă e adevărat ce afirmă cărţile asupra actelor reflexe, şi asupra instinctelor, că anume sunt independente de voinţă şi controlul conştiinţei. Experienţa mea personală însă mi-a dovedit că acţiunea voinţei şi a conştiinţei se poate întinde şi peste instincte şi actele reflexe după o oarecare variabilă. Mă ajutau la aceste adânciri şi studiile ce le făcea pe vremea aceea Mircea Eliade la Ecutta, trimis de Universitatea din Bucureşti, pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tipărea în Revista de filosofie din Bucureşti, şi-mi parveneau pe această cale.
Toate acestea mă interesau să le aflu şi să le probez în vederea călugăriei. Mă abţineam de la „voia în oraş”, ci stam în curtea şcolii cu poarta deschisă. Cu colegii nu ieşeam în oraş decât dacă trebuia în interesul şcolii, a vreunui profesor, sau însoţiţi de profesori, cum era cazul cu reuniunea de muzică. N-am dansat şi n-am învăţat lucrul acesta. Îmi dase tata grija asta – şi mai cu deosebire când eram teolog nu-mi puteam închipui să fac aşa ceva.
De viaţa altora în afara zidurilor teologiei am fost în cea mai perfectă indiferenţă şi necunoştinţă. Toate preocupările mele erau şi sunt până astăzi interioare, nu exterioare. Vorbirea mi-a fost urâtă de când mă ştiu. Chiar numele călugăresc l-am ales pentru că Avva Arsenie îşi alesese nevoinţa tăcerii, prin care s-a desăvârşit interior.
Teza de licenţă în Academia Teologică rezuma strădaniile mele spre acea desăvârşire interioară a omului, şi purta titlul: „Încercări asupra vieţii duhovniceşti”. Terminam teologia prin 1933.

În vacanţă mă ocupam cu pictura.
Pictura mi-a lungit şcoala. Căci aflând Mitropolitul Nicolae Bălan că am talentul acesta, m-a trimis anul următor 1933/34 la Academia de Arte frumoase din Bucureşti, care am terminat-o în cinci ani. Profesori principali aveam pe dl. Francisc Şirato, Costin Petrescu şi Fr. Reiner, ultimul de la Facultatea de medicină. La medicină de multe ori nu puteam merge din cauza frământărilor şi grevelor studenţeşti, care mă supărau pentru motivul că pierdeam vremea şi cunoştinţele de anatomie şi antropologie cu profesorul meu, care de multe ori era pus în imposibilitatea să-şi ţină cursul. Abia aci m-am lovit de mişcările politice studenţeşti, care mi-au produs o impresie neplăcută. În mişcări studenţeşti n-am intrat nici de fapt, nici de drept, întrucât Academia de Arte frumoase nu era considerată în cadrul Universităţii, ci ca o şcoală aparte. Deci pe noi de la Bellearte ne tratau ca fiind înafară de studenţii ce să se poată înscrie în centrul studenţesc Bucureşti. Am fost complet în afară de orice mişcare studenţească sau înscriere în vreo mişcare politică.

Vremea în Bucureşti
Am petrecut-o nelipsind de la şcoală niciodată. Bolnav încă n-am fost, ca să lipsesc pe pricina asta. Lucram la atelier foarte mult. Primăvara mergeam de la 5 dimineaţa şi mă întorceam la internatul Radu Vodă unde locuiam, seara la cină. Trei ani am stat la internat, ca să fie o garanţie pentru mine că nu mă ocup cu nici o pierdere de vreme. Pe-acolo mai veneau şi studenţi legionari care ne chemau cu ei. Nu m-am dus niciodată. Şcoala mă absorbea total şi n-aveam vreme de pierdut. (Bătaia din copilărie pentru a nu pierde vremea mă urmărea ca un înger păzitor.)
Studiam foarte mult. Timpul ce-mi mai rămânea liber acasă îl foloseam citind şi discutând teologie cu încă un coleg de-al meu care studia Conservatorul. Aşa s-a întâmplat că odată, plăcându-mi foarte mult scrierea mistică a sfântului Ioan Scărarul, am tradus-o în româneşte, în vreme de 5 luni. M-a ajutat foarte mult la încheierea convingerii mele de-a intra în călugărie.
În vremea aceea, mişcarea legionară era în toi şi se discuta de ea în toate părţile. Eu ca un independent de politic, nu mi-am găsit înclinaţie către mişcare. Apoi s-a întâmplat că nici nu m-a mai chemat nimeni. Singura mea participare a fost asta: când se întorceau din Spania, morţi, Moţa şi Marin, am ieşit cu colegi întâmplători prin curte până la trotuarul străzii „Calea Griviţei”, pe care trecea convoiul de la Gara de Nord spre Calea Victoriei. Căci Academia noastră era pe Calea Griviţei. Deci am privit o parte din convoi şi pe cei doi morţi. Atâta tot.
Colegi la şcoală am avut de toate soiurile şi neamurile. Aveam, la alţi profesori, pe unul Vulpescu; ăsta era comunist, purta cravată roşie, însă discuţii n-am avut împreună niciodată. Aveam coleg de clasă pe un evreu Iţhoc Steinberg – eram prieteni. Îi spuneam câteodată: Măi Steinberg, tu eşti evreu şi eu creştin, deci ar fi să fim unul împotriva altuia. Eu însă am să fiu mai bun ca tine şi tu n-ai să te poţi supăra pe mine, dacă în felul acesta te voi concura în viaţă.
Mai pe urmă, când am citit Biblia, am văzut că ultima misiune mondială e a evreilor, eventual a unei idei a evreilor.
Am terminat Belleartele cu bine, am făcut anul de practică, ce însă a fost mai scurt; am plecat, trimis de Mitropolitul Nicolae Bălan, în Sfântul Munte, ca să deprind călugăria de acolo. La plecare erau cele mai aspre cercetări ca nimeni din cei ce-au fost legionari vreodată să nu poată ieşi din ţară. Eu, neavând absolut nimic la activ, am obţinut paşaport de călătorie: în Europa „sans Russie”, de la Prefectura poliţiei din Sibiu.
Iar întrucât eram diacon, am obţinut şi încuviinţările speciale de la cele trei Patriarhii: a României, a Constantinopolului şi a Atenei, precum şi a celor două guverne: român şi grec, precum că n-am nimic suspect la activ, ci simpla chemare către desăvârşirea interioară prin meşteşugul călugăriei.
M-am întors în ţară la 8 iunie 1938. Ţin minte data pe aceea, că intrând în ţară prin Moraviţa am văzut drapelele româneşti, de acel 8 Iunie de odată.
De la data aceasta, până la Paştile anului viitor când am intrat în călugărie, mi-am adunat unelte de pictură, materiale, am mai învăţat la Chişinău cu nişte meşteri ruşi poleitura cu aur „cicanca”, şi alte lucruri trebuitoare unui atelier de pictură.
În Vinerea Izvorului după Paştile anului 1939, am fost tuns în călugărie primind numele Arsenie.
Un an m-am ocupat cu gospodăria, eram primul şi singurul călugăr la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus jud. Făgăraş. De pictură nu-mi mai rămânea vreme. Al doilea an la fel. Până când m-am luat de grijă că am învăţat pictura degeaba. Se întâmplă în vremea asta că ne veneau oameni cu durerile lor şi evlavie la Mănăstire şi călugări. Mai intrase în călugărie Părintele Serafim Popescu. L-am rugat pe el să primească preoţia – eu simţindu-mă nevrednic. A primit-o. Aşa au început slujbele la Mănăstire după puteri.
Într-o iarnă, probabil prin 1941, ne trezim cu o avalanşă de oameni de toate vârstele şi treptele, năpădindu-mă să stau de vorbă cu ei despre necazurile lor. Aci m-am trezit să fac duhovnicie cu oamenii, deşi nu eram preot. Ştiam că tot ce păţesc oamenii, li se trage de pe urma greşelilor sau păcatelor. Aşa m-am văzut silit să primesc preoţia şi misiunea majoră a propovăduirii lui Hristos-Dumnezeu adevărat şi Om adevărat, precum şi a sfinţirii omului, ca să aibă pacea lui Dumnezeu în sine, absolut în orice împrejurări s-ar afla în viaţă. I-am învăţat să fie curaţi faţă de oameni şi faţă de Dumnezeu; să dea Cezarului ce e al Cezarului (ascultare cetăţenească, dajdie etc.) şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu (cuget curat, suflet purificat şi trup curăţit de patimi).
Despre această învăţătură, martori îmi sunt toţi cei ce-au ascultat poveţele cele după Dumnezeu pe care li le-am dat: iubirea de Dumnezeu, iubirea de toţi oamenii, fără deosebire, şi viaţa curată, care fac cu putinţă reîntoarcerea noastră, a împlinitorilor, iarăşi în Împărăţia de obârşie, de unde ne-a trimis Dumnezeu spre scurtă cercare a cuminţeniei şi a iubirii noastre, pe pământ, în stadia şi arena vieţii.
Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire.
De alte gânduri şi rosturi sunt străin.
Ieromonahul Arsenie
R. Vâlcii. 17 iulie 1945